Sânge pe onoarea Parchetului

Link articol:

https://www.cotidianul.ro/sange-pe-onoarea-parchetului/

26 februarie 2021 (R.C.) Justiție 19

Tentativa de omor de pe Râul Alb stă la Parchetul de pe lângă I.C.C.J. de aproape 6 ani.

" Dosarul scandalului de pe Râul Alb, judeţul Hunedoara, din 24 mai 2015, când un activist de Mediu a trecut cu maşina peste un om de afaceri, nu a ajuns nici acum (februarie 2021) la instanţa de fond. Procurorul Mihai Eduard Ilie din cadrul Parchetului de pe lângă I.C.C.J. întârzie în mod inexplicabil soluţionarea acestui caz. În dosar este vorba despre o faptă comisă cu violenţă şi un prejudiciu de peste 500.000 de euro, infracţiune care ar trebui judecată cu celeritate. Tergiversarea a ajuns în atenţia Procurorului General al României care ne-a comunicat sec că: „dosarul la care faceţi referire se află în lucru pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Potrivit dispoziţiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”.

”.

Marcel Bot

Un caz asemănător din judeţul Hunedoara, care a stat cinci ani în cercetarea procurorului Dorel Herban (primul procuror de caz şi în scandalul de pe Râul Alb), a atras condamnarea României la CEDO.

Atentatul de pe Râul alb

Despre scandalul de pe Râul Alb s-a vorbit mult, dar se cunoaşte puţin. În spaţiul public au fost lansate informaţii cum că „tineri ecologişti”, însoţiţi de doi jurnalişti de Deutsche Welle, au fost bătuţi crunt de nişte „brute” din judeţul Hunedoara. În realitate n-a existat niciun jurnalist german, dar minciuna asta, rostogolită public şi în faţa anchetatorilor, avea să dea falsa impresie a unui conflict de nivel internaţional. Încăierarea s-a produs în ziua de 24 mai 2015, la ora 13, în apropierea localităţii Coroieşti, judeţul Hunedoara, lângă şantierul unei microhidrocentrale. Era o zi de duminică, iar acolo ajunseseră şase activişti de mediu sub pretextul documentării unor pretinse defrişări pe Râul Alb de către Gabriel Păun care pe atunci se ocupa de păduri (precizarea îi aparţine, n.n.). Ulterior, subiectul defrişărilor a fost infirmat printr-o sentinţă judecătorească definitivă. N-au existat tăieri ilegale de copaci decât în propaganda ONG-istă a grupării #Rezist din Cluj care a declanşat isteria şi i-a „vândut” pontul lui Păun.

Probele aflate la dosar l-au obligat pe procuror să admită că violenţele de pe Râul Alb au început abia după ce aşa-zisul iubitor de mediu Alin Andrioni a comis tentativa de omor, trecând cu maşina peste omul de afaceri Mihalache Bocea. În urmă infracţiuni, victima a suferit leziuni grave la coloana cervicală ce au necesitat 150 de zile de îngrijiri medicale şi a rămas paralizat de la piept în jos, fiind încadrat în gradul I (UNU) de handicap grav cu asistent. Se află şi acum într-un scaun cu rotile. Din ştirea cu „tinerii ecologişti bătuţi crunt de nişte brute” a rămas la dosar doar lovirea lui Gabriel Păun („Agent Green”) căruia legiştii i-au eliberat un certificat medico-legal cu 7-8 zile de îngrijiri medicale. Gabriel Păun este, şi el, parte vătămată în dosarul care zace la Parchetul de pe lângă I.C.C.J. de aproape 6 (şase) ani.

Destrăbălare cu mascaţi, interceptări şi DNA

În 28 mai 2015, după patru zile de mediere „la sânge” a scandalului de la Râul Alb, premierul de atunci – Victor Ponta, fost procuror, se pronunţa în favoarea activiştilor de mediu, printr-un comunicat de presă transmis de Guvernul României. „Primul Ministru, Victor Ponta, condamnă cu fermitate actele de agresiune fizică comise în data de 24 mai 2015 asupra unor activişti ai societăţii civile care se documentau asupra unor lucrări de hidroamelioraţi de pe Râul Alb, judeţul Hunedoara şi cere instituţiilor abilitate ale statului să întreprindă toate măsurile necesare pentru identificarea, prinderea şi tragerea la răspundere a agresorilor”, se arată în comunicatul transmis de la Palatul Victoria. În aceeaşi zi, procurorii DNA Alba Iulia au obţinut mandatul de supraveghere tehnică (nr. 62/UP/28.05.2015) pentru „interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă realizate de Bocea Ana”, soţia victimei Mihalache Bocea. A doua zi, în data de 29 mai, procurorii DNA au scos „mascaţii” la efectuarea unor percheziţii în mai multe locaţii ale familiei Bucea şi la unele instituţii publice din judeţul Hunedoara care au eliberat avizele şi autorizaţiile pentru proiectele MHC-ului de pe Râul Alb. Urmărirea penală în acest dosar penal (nr.134/ P/ 2015) al DNA Alba Iulia a început în data de 29.04.2015 „cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”.

Tele-justiţia procurorilor DNA Alba Iulia a apărut în principalele fluxuri ale agenţiilor de ştiri. După aproape şase ani de la descinderea cu „mascaţi”, dosarul a fost pur şi simplu îngropat fără nicio explicaţie, fără nicio soluţie. Statul a cheltuit resurse enorme ca să adune peste 12.000 de file în 35 de volume de cercetare penală, dar nimeni nu dă explicaţii cu privire la finalizarea lucrării. Din toată povestea a rămas doar spectacolul mediatic şi o menţiune scurtă a procurorului Mihai Eduard Ilie care în rechizitoriul tentativei de omor trece şi dosarul DNA în opisul mijloacelor de probă, fără nicio referire în plus.

„Cine face şi desface tot timpul are ce face”

Iniţial, Parchetul Tribunalului Hunedoara, prin procurorul Dorel Herban, a declanşat urmărirea penala „in rem” (pentru fapta), deşi se ştia precis cine a comis tentativa de omor. Ulterior a fost adăugată fapta de lovire şi alte violenţe, ca urmare a plângerii formulate de Gabriel Păun. Patru zile mai târziu a intervenit factorul politic care schimbă cursul anchetei. După ce Premierul Victor Ponta a transmis comunicatul său de la Guvern, „instituţiile abilitate” s-au executat întocmai şi la timp, iar dosarul a fost preluat de Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, după care, în 4 iunie 2015, Procurorul General al României – Tiberiu Niţu, a dispus preluarea cauzei la PICCJ.

În urma bătăii, patronul firmei a rămas paralizat

Aici, dosarul a ajuns la procurorul Emiliea Elena Gavadia care s-a pensionat înainte să încheie cercetarea, astfel că lucrarea a fost preluată de procurorul Mihai Eduard Ilie. Pe parcursul celor peste cinci ani de anchetă, au existat două somaţii ale instanţei la adresa procurorilor, cerându-le să trimită dosarul în instanţă. De altfel, la data de 30 iunie 2019, Lumea Justiţiei (luju.ro), semnala faptul că procurorul Mihai Eduard Ilie ignora cele două somaţii ale instanţei pentru soluţionarea dosarului. „Să se pună de o muşamalizare?”, se întrebau jurnalişti specializaţi în problemele justiţiei. O întrebare justificată pentru că în acele zile procurorul Mihai Eduard Ilie a încercat să scape de caz – şi implicit să amâne trimiterea în judecată a cauzei – printr-o cerere de abţinere. În final, prin ordonanţa nr.375/VIII -1/2019 din 23 iulie 2019 i-a fost respinsă cererea, iar la data de 23 septembrie 2019, rechizitoriul a fost comunicat inculpaţilor. 

Ca un bumerang, dosarul ajunge iar la procuror

Rechizitoriul scandalului de la Râul Alb a ajuns la Tribunalul Hunedoara (Camera Preliminară) în decembrie 2019, dar… În mod straniu, procurorul Mihai Eduard Ilie i-a acordat inculpatului Andrioni Alin circumstanţe atenuante (art.75, alin.1, litera b), în condiţiile în care acelaşi procuror arată în rechizitoriu că inculpatul a ripostat „cu sânge rece”, din sentimentul de indignare, de mânie, de revoltă în faţa unei violenţe, chiar minime, pe care a apreciat-o ca nejustificată”. La data de 29.07.2020, Curtea de Apel Alba Iulia (Secţia Penală – Complet: C4 C) i-a cerut procurorului Mihai Eduard Ilie să se decidă cu privire la încadrarea faptei şi să procedeze la „îndepărtarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă excluse, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă ori a redării conţinutului din actele procesuale întocmite, măsura care va fi îndeplinită de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, căruia i s-a restituit dosarul de urmărire penală”. Şi iarăşi s-a lăsat tăcerea peste dosar. De şapte luni procurorul Mihai Eduard Ilie lucrează la „îndepărtarea” unor probe din dosarul în care a adunat probe pe parcursul a 5 (cinci) ani şi 9 (nouă) luni. Iar cauza nu ajunge, pur şi simplu, pe masa unui judecător la instanţa de fond."