Atentatul de la Raul Alb
Episodul 3 - Follow the money! Urmărește circuitul banilor!

Este normal şi legal să primeşti finanţări de la Guvern prin Ministerul Fondurilor Europene şi, în acelaşi timp, să blochezi proiecte şi investiţii clasificate prin lege de utilitate publică şi interes naţional? Ce interese ascunse sunt în spatele acestor campanii? Întrebările le punea chiar directoarea APM Hunedoara, în anul 2015, imediat dupa ce au început acțiunile pentru blocarea proiectelor de la Râul Alb. (video 3.1)

Conform politicilor europene, Guvernul României a alocat prin Ministerul Fondurilor Europene sume considerabile pentru proiecte generatoare de energie regenerabilă¹. Pe de altă parte, din aceleaşi surse bugetare s-au făcut finanţări la fel de importante pentru membrii unor ONG-uri de Mediu cu scopul de a promova noile politici de mediu stabilite în spaţiul european. Așa s-a ajuns ca anumite ONG-uri de Mediu să învârtă enorm de mulţi bani publici, însă de cele mai multe ori activiştii acţionează cu rea-credinţă şi numai acolo unde au un interes, altul decât protecţia mediului.

Urmărește circuitul banilor!

Microhidrocentralele intră clar în categoria energiilor alternative, iar ca dovadă genul acesta de investiţii au fost finanţate prin Ministerul Fondurilor Europene. Acelaşi Minister care a finanţat şi ONG-urile de Mediu pentru a promova frumoasele idealuri europene, numai că – în cazul investițiilor de la Râul Alb – s-a demonstrat că acţiunile activiştilor au fost deturnate în campanii de blocare a proiectelor noastre. Aici vorbim de bani publici care au fost deturnați în acțiuni de denigrare și linșaj cu scopul eliminării de pe piață a unui agent economic.

Spre exemplu, Asociația Efectul Fluture a primit 36.999 euro, la data de 1 aprilie 2015, prin Ministerul Fondurilor Europene din fondurile EEA Grants, pentru înfiinţarea site-ul „declic.ro”, platformă care a produs cele mai multe dezinformări în legătură cu MHC-urile de pe Râul Alb. În acelaşi registru se înscrie şi Asociaţia Agent Green care a primit o finanţare de 110.302 euro, bani încasaţi în 1 martie 2015, tot prin Ministerul Fondurilor Europene din fondurile EEA Grants. Cele două ONG-uri au fost implicate nemijlocit în scandalul care a dus la tentativa de omor de pe Râul Alb din 24 mai 2015. Curios este faptul că veniturile celor două asociații au crescut de aproape zece ori după ce au declanşat campania împotriva noastră. La o minimă verificare a situaţiilor financiare raportate la Ministerul Finanţelor Publice observăm (pe mfinante.ro):

1. Situația de venituri și cheltuieli Asociația Declic – fosta Efectul Fluture CUI 25862117 – președinte - Brădăţan Roxana Pencea, membrii fondatori - Dejeu Călin, Brădăţan Tudor şi Dejeu Luminiţa (doc.1)

2. Situația de venituri și cheltuieli Asociația Agent Green CUI 25261826 - preşedinte Păun Gabriel (doc.2)

Cifrele vorbesc de la sine, dar „coincidențele” nu se opresc aici. Minciuna vehiculată la nesfârșit în spațiul public de propaganda ,,sistemului”, care ne spune că aceste ONG-uri ar fi finanțate de miliardarii planetei, este contrazisă de realitate. Finanțarea acestor asociații non-guvernamentale s-a făcut an de an din fonduri publice denumite generic ,,granturi”. Ca dovadă sunt fișele de venituri ale ONG-urilor Agent Green și Efectul Fluture, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, de unde rezultă că, în anul 2015, au fost finanțate prin Ministerul Fondurilor Europene, din fondul Norvegian EEA Gants, secțiunea RO09. Pe de altă parte, Dejeu Călin era angajat la Ministerul Fondurilor Europene, dar şi membru fondator la Efectul Fluture, ONG finanţat în acea perioadă de acelaşi Minister al Fondurilor Europene. Cu alte cuvinte, Dejeu se afla la ambele capete ale finanţării: şi pe ştatele de plată ale celui care plăteşte şi în solda celui ce încasează banii, ceea ce în termeni legali duce spre un posibil conflict de interese. Declaraţiile de avere ale lui Dejeu Călin arată că, în anul 2015, acesta a pus la bancă toate veniturile obţinute, fără să cheltuiască un şfanţ. În mod normal valoarea depozitelor nu poate fi egală cu venitul realizat şi declarat, deoarece pe parcursul unui an financiar ar fi trebuit să existe şi cheltuieli curente, facturi de utilităţi, alimente etc. De aici reiese că Dejeu a avut şi venituri nedeclarate, care pot proveni din acţiunile pe care le-a desfăşurat sub paravanul ONG-ului Declic, fostul Efectul Fluture (doc.3).  

Un caz de #corupție cu fonduri europene

Cum spuneam, în anul 2015 o parte importantă din fondurile publice a fost alocată pentru finanțarea proiectelor generatoare de energie regenerabilă, deci și pentru edificarea unor noi unități în domeniu hidroenergetic. Prin Ministerul Fondurilor Europene, din același fond Norvegian EEA Gants, secțiunea RO09. Până aici totul este în regulă. Mai departe, însă, a intervenit subiectivismul unor decidenți din România, care au „dirijat” parte din fonduri spre grupuri de interese și „clientela politică”. Ipoteza este susținută prin cazul de corupție depistat de Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) și trimis în judecată de procurorii DNA Alba. Este vorba despre deturnări de fonduri europene și naționale la două microhidrocentralele din județul Alba. Inculpat în această poveste de fraudă este – cine credeți?! – prietenul biologului Călin Dejeu, un anume Feur Tudor Simion, administratorul firmei Space Group din Cluj Napoca, despre care nu aveați cum să aflați din protestele „haştagiştilor” clujeni pentru simplul motiv nu l-au contestat. Dimpotrivă…Prietenul lui Dejeu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare și fals în înscrisuri sub formă privată, faptă comisă în formă continuată cu consecința obținerii pe nedrept de fonduri europene, având ca obiect realizarea obiectivului: ,,Amenajarea hidroenergetica Râul Mic, localitatea Cugir, jud. Alba". Asta ca să vă faceți o idee asupra felului în care se învârt banii publici la noi în circuite oculte. Feur Tudor Simion este asociat în firmă cu Toth Szilard Kristian, care a fost coleg de școală cu Dejeu. În martie 2015, afaceriștii au venit cu propunerea să le vând proiectul MHC-urilor de la Râul Alb. I-am refuzat şi imediat după aceea activiştii din gaşca lui Dejeu au întețit linșajul asupra noastră. Aşadar, MHC-ul construit fraudulos cu bani publici nu a prezentat interes pentru protestatarii #din Cluj, dar investiția noastră de pe Râul Alb a fost torpilată de protestele lor, chiar dacă era în deplină legalitate şi urma să fie realizată din resurse proprii, cu bani împrumutați de la bancă. De fapt, lumea producătorilor de energie hidro de la noi este un club extrem de exclusivist în care pot intra doar protejații sistemului. Și vă mai dau un exemplu.   

#Activismul la noi, o mega afacere de tip clientelar

Am arătat în episoadele anterioare că anumite ONG-uri „de Mediu” au desfăşurat o campanie agresivă de dezinformare, folosind site-uri precum romaniacurata.ro şi de-clik.ro. În spatele acestor acţiuni de linşaj mediatic se află persoane precum: Goţiu Mihai, Dejeu Călin, Păun Gabriel, Brădăţan Roxana Pencea și Dejeu Luminiţa, activişti ai grupării #REZIST, finanţaţi substanţial prin ONG-uri precum Efectul Fluture, Agent Green, Coaliţia Natură 2000, Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS) şi Societatea Academică Română. De asemenea, documentele arată că Dejeu Călin, Brădăţan Roxana Pencea, Brădăţan Tudor şi Dejeu Luminiţa sunt membri fondatori ai ONG-ului Efectul Fluture şi prieteni vechi cu Goţiu Mihai, împreună cu care au participat la mai multe „proteste”, inclusiv la cele de la Roşia Montană.

Oportunitățile de afaceri din România au fost confiscate de grupuri de interese care pun monopol pe resurse. Orice investitor neagreat de sistem devine un „intrus” ce trebuie îndepărtat şi compromiterea lui se face, de multe ori, cu „activişti” tocmiţi să execute ŢINTA. Altfel nu se explică modul selectiv de operare al „protestatarilor”. Cum de nu s-au scandalizat la „mânăriile” făcute (cu bani publici, nu privaţi!) la MHC-urile de la Cugir şi Baru Mare? Ne spune fostul senator USR Mihai Goţiu, care recunoaște că „protestele” au fost o rampă de lansare pentru propulsarea sa în politică şi pentru ocuparea unor funcţii importante în Senatul României. 

Epilog

În spatele manevrelor așa-zis ecologiste stau interese și bani. Mai concret, finanțările provin în cea mai mare parte din ,,granturi" și sponsorizări dubioase. Toată lumea vede că finanțările anumitor ONG-urilor nu se fac în mod transparent. Ca să se piardă proveniența banilor se folosesc tot felul de metode de tip ,,suveică". Donațiile sunt într-o proporție nesemnificativă, dar dacă vorbim de sumele mari provenite din sponsorizări nu cred că este cineva care să creadă că banii vin, fără un scop anume. Aceste finanțări suspecte cel mai probabil provin din bani negri extrași tot din fonduri publice sau din "afaceri" cu statul, din moment ce sponsorul se ascunde.

Dacă vreți să aflați cine sunt sponsorii acestor # mercenari de mediu trebuie doar să urmăriți cine profită de pe urma acestui ecologism patologic, care s-a întins ca o molimă în țara noastră - Follow the money.

Notă¹ - Precizări de context 

România a fost de acord că energiile regenerabile reprezintă o prioritate și a aliniat legislaţia la ţările europene. Prin noua lege a Apelor Române s-a stabilit că: „Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administraţia Naţională Apele Române sunt de "utilitate publică şi interes naţional”. Tratatul de la Maastricht și Acordul de la Paris au abordat pe larg tema schimbărilor climatice, unde au fost stabilite etapele pe care trebuie să le parcurgă omenirea în următorii ani pentru reducerea treptată a emisiilor de carbon. S-a stabilit în același context ca pilonul principal al politicii de mediu pentru viitor este conceptul de dezvoltare durabilă. În ultimii ani politicile energetice ale UE s-au schimbat dramatic. Comisia Europeană a prezentat Noul Pact Ecologic European (Green Deal), care va conduce la transformări şi mai rapide decât cele asumate până acum de statele membre. „Regenerabilele” vor fi baza, cărbunele dispare. Până şi energia pe gaze trebuie decarbonizată, iar reţelele electrice ale continentului trebuie să fie complet interconectate şi digitalizate. Pentru atingerea acestor obiective comunitatea internaţională a alocat fonduri financiare substanțiale.