Atentatul de la Raul Alb
Episodul 2 - Mercenarii mediului o nouă profesie

În spatele unor idealuri frumoase, vehiculate obsesiv, stau interese mercantile de gaşcă. Faptele de pe Râul Alb au fost prezentate unilateral de propaganda unor ONG-uri de mediu, ca şi cum ei ar fi singurii depozitari ai adevărului absolut. „Tot timpul a fost mediatizată (în aşa-zisa presă „ecologistă”, n.n.) o singură părere, cea a ONG-urilor, niciodată – situaţia reală aşa cum rezultă din documentele depuse la autorităţile competente pentru a reglementa astfel de proiecte”, spune Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara. (video 2.1)

Manipularea emoţiei colective printr-o falsă grijă faţă de natură a fost demascată şi din interiorul „mişcării ecologice”, de un biolog cu reputaţie impecabilă. Dr. Peter Lengyel avertiza cu mult înaintea evenimentelor de pe Râul Alb că ecologismul a fost deturnat în beneficiul unor interese de tip mafiot. Pe blogul său despre natură, „probabil cel mai bun din România” (apreciere: România Liberă), Dr. Peter Lengyel consemna: „Cred că mişcarea neguvernamentală de mediu din ţara asta devine din ce în ce mai jalnică. Pe la începuturi a existat o scurtă perioadă de entuziasm, care a durat poate 5-7 ani, când se punea suflet pe bune în cele ce se derulau, când exista o implicare sinceră şi până la capăt în privinţa acţiunilor celor mai mulţi care făceau parte din această mişcare. A urmat apoi perioada proiectelor din ce în ce mai mari şi mai birocratice, a consorţiilor, a coaliţiilor aflate la cheremul persoanelor implantate de diferite mafii. Banul vorbeşte, şi vorbeşte tare”.

Natura denaturării. Dublu linşaj

Cum vă explicaţi că numai proiectele noastre au fost blocate, deşi la câţiva kilometri distanţă, dar în exact acelaşi regim de protecţie naturală, funcţionează o microhidrocentrală pe care agitatorii de Mediu au vizitat-o şi, totuşi, n-au contestat-o nici o clipă? Cum de numai nouă ne este interzis să construim o păstrăvărie pe un râu de munte (unde altundeva?!), în condiţiile în care pe acelaşi râu mai sunt două păstrăvării? Ce explicaţie găsiţi la faptul că noi suntem stopaţi, dar proiectele noastre rămân cuprinse în toate planurile urbanistice de dezvoltare a zonei, avizate favorabil de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate de la Ministerul Mediului şi după tentativa de omor asupra mea? Pentru mine este clară dubla măsură. Noi suntem ţinta unui dublu linşaj (fizic şi economic), iar aceşti agitatori de Mediu sunt doar o parte a arsenalului cu care „Sistemul” îşi îndeplineşte obiectivele.

Idealuri europene cu propagandă de tip bolşevic

 „Activiştii” nu au prezentat niciun studiu de specialitate autentic pentru susţinerea celor reclamate împotriva proiectelor noastre şi este evident că au acţionat cu dublă măsură în privinţa MHC-urilor. Goţiu Mihai spunea (în legătură cu un proiect similar construit de un investitor italian la câţiva kilometri distanţă de Coroieşti, în aceeaşi arie protejată) că a văzut microhidrocentrala de la Baru Mare, dar nu a investigat subiectul. Aşadar, se poate şi fără scandal când interesul de gaşcă o cere…
Dar şi mai grav este faptul că această grupare infracţională acţionează şi în prezent, pentru a ne împiedica să construim o păstrăvărie, în condiţiile în care lângă noi mai există două în zonă. De aici se înţelege foarte clar ca adevăratele interese sunt de a ne înlătura din acele locaţii pentru că anumite persoane „agreate” să poată prelua potenţialul economic şi energetic al Râului Alb. De aceea, Dejeu Călin, Brădăţan Roxana Pencea şi Dejeu Luminiţa au trimis o adevărată avalanşă de sesizări mincinoase la instituţiile statului. Acesta este motivul pentru care ei au prezentat în mod denaturat realitatea în legătură cu investiţiile noastre şi au postat în spaţiul public mai multe articole tendenţioase la adresa noastră. Materialele dovedesc faptul că, până în anul 2016, pe ei nu i-a interesat microhidrocentralele, păstrăvăriile sau alte investiţii similare din alte locaţii. Abia când au văzut că le devoalez faptele au început să scrie şi despre alte proiecte similare, pentru a-şi camufla adevăratele intenţii şi pentru a acoperi abominabila faptă de tentativă de omor săvârşită de către Andrioni Alin. Ca dovadă, Dejeu Călin a scris primul articol despre alte microhidrocentrale abia în data de 25 august 2016, publicat în Formula AS, deşi pretinde fără dovezi că: „Am început să mă alarmez şi am început să mă implic activ în problema microhidrocentralelor, din anul 2013” (art.1). Până în august 2016 nu există nici un material care să ateste că ar fi fost interesat şi de alte microhidrocentrale.

Pentru mercenarii Mediului „Banul vorbeşte, şi vorbeşte tare”

Odată cu vara anului 2014, când am început lucrările în şantierul de la Coroieşti, activiştii au făcut mai multe sesizări şi plângeri penale prin care ne acuzau că am obţinut ilegal autorizaţiile de construire pentru două microhidrocentrale, că am tăiat ilegal pădurea din zonă şi că am început distrugerea Râului Alb. Sesizările au fost făcute sub paravanul ONG-urilor de mediu: Efectul Fluture, Agent Green, Coaliţia Natură 2000, Societatea de Educaţie Nonformală şi Socială (SENS) şi Societatea Academică Română (romaniacurata.ro). Reclamaţiile sunt de fapt nişte minciuni agresive, rudimentar camuflate în spatele unor idealuri frumoase despre natură. Cu timpul, s-a dovedit că membrii acestor ONG-uri sunt, de fapt, mercenari protejați de anumite grupuri de interese cu influență până la vârful „statului”. Pentru a fi credibili, aceștia se erijează în reprezentanți ai societății civile sub diferite acoperiri: ONG-iști, ecologiști, #REZISTI, salvatorii planetei, progresişti, politicieni, etc. Legea după care funcționează ONG-urile la noi permite finanțarea acestor mercenari fără să se știe cine-i plătește cu adevărat.
Mișcarea #REZIST a fost revendicată pentru prima dată în România de membrii ONG-ului Efectul Fluture din Cluj (în prezent Declic), cunoscuți încă din 2013, după protestele „Salvați Roşia Montană”. Între timp ne-am lămurit cu toții că acești „salvatori” sunt, în realitate, protestatari de profesie, agitatori și provocatori folosiți pentru înlăturarea unor „ţinte” politice şi economice, după cum relatează reputatul jurnalist Ion Spînu în ziarul Cotidianul: „#REZIST manipulează pentru bani şi politică” (art.2). 
În acest articol vedem cum unul din fondatorii ONG-ului Declic.ro, Tudor Brădăţan, recunoaște care este menirea lor: „Comunitatea Declic a creat #Rezist și, prin forța noastră comună, a zecilor de mii de membri, l-a transformat în simbolul protestelor din februarie. La aceste proteste, 1.000 dintre noi au contribuit pentru palmele ToțipentruJustiție, care au ajuns în mai toate orașele din țară și în paginile presei internaționale. Iar în seara adoptării primei legi a justiției, împreună am fluierat hoția. 5.000 de fluiere cumpărate din donațiile membrilor Declic au fost distribuite doar în București. Și nu suntem singuri. Ne stau alături alte sute de mii de cetățeni. Avem de partea noastră jumătate din magistrații din România, Consiliul Europei, Comisia Europeană prin MCV”.

Cum au ajuns nişte agitatori de duzină să facă „legea” pe scena publică? Răspunsul vine din Protocoalele secrete, încheiate de Parchetul General cu aceste ONG-uri. Chiar dacă, aparent şi formal, protocoalele au fost desecretizate, cârdăşia „protocolară” produce în continuare derapaje grave în actul de înfăptuire a justiţiei. Am văzut cu toţii că cele mai multe din acţiunile #Rezist s-au transformat în adevărate hărţuieli şi provocări la violenţă. De fiecare dată, însă, procurorii le-au ,,spălat” faptele prin celebre clasări non-motivate. În contrapartidă, membrii grupării au protestat isteric în apărarea procurorilor, atunci când a fost vorba de modificări la legile justiţiei prin care urmau să fie eliminate „portiţele de scăpare” destinate procurorilor care comit abuzuri. Puţini ştiu că identitatea vizuală #Rezist a fost creată de una dintre membrele Declic.ro. Este vorba despre Luminiţa Dejeu, care se prezintă astfel: „Este grafician de profesie și campaigner Declic. Implicată în campanii de bună guvernare, Luminița este autorul primei petiții virale a Declic. În ianuarie 2017, ea a creat vizualul #Rezist, care a devenit simbolul protestelor din România. Când nu e la birou, Luminiței îi place să gătească și să posteze pe Facebook reușitele sale culinare“(video 2.2). 

Contestaţii făcute din interes de gaşcă  

Primele petiţii împotriva investiţiilor de pe Râul Alb au eşuat pentru că avizele şi autorizaţia de construire au fost în deplină legalitate. Aşa-zişii ecologişti ştiau acest lucru pentru că primiseră, încă din anul 2014, răspunsuri din care reiese în mod clar că proiectele se desfăşurau într-un cadru legal (doc.1). Cu toate acestea, ei au continuat campania de denigrare pe motiv că instituţiile publice nu au „percutat” la pretenţiile lor. Activistul Dejeu Călin spune că a aflat în august 2014, de pe site-ul APM Hunedoara,  despre decizia nr.1327/26.08.2013, privind microhidrocentralele de la Râul Alb, dar s-a simţit ignorat. Aşadar, el confirmă că a contestat actul împreună cu Roxana Pencea Brădățan, în calitate de membrii fondatori ai ONG-ului Efectul Fluture, mult după termenul legal al dezbaterii publice (doc.2). Acest detaliu este extrem de important pentru că, veţi vedea, contestaţiile au venit la pachet cu interesul unui apropiat al lui Dejeu de a pune mâna pe proiectele noastre. La fel, Andrioni Alin (autorul tentativei de omor), a recunoscut că a fost nemulţumit de răspunsurile primite de la instituţii, motiv pentru care şi-a continuat acţiunile de hărţuire cu echipa lui de vreo 10 oameni.
 De fapt, „activiştii” fuseseră informaţi asupra legalităţii proiectelor de la Râul Alb cu mult timp înaintea zilei în care au comis tentativa de omor și ne mint când susțin că au fost ignoraţi de autorităţi. Mărturie stau documentele ce le-au fost transmise chiar de instituţiile pe care le invocă Andrioni. Iată cum sună adresa APM Hunedoara cu nr. 3357 / 29.04.2015: „Date de context – şi la acest paragraf semnatarii petiţiei generalizează că ,,proiectul are la bază un cumul de avize flagrant ilegale” fără însă să poată preciza măcar unul, dacă nu întreg cumulul. De asemenea, semnatarii petiţiei subevaluează patrimoniul natural al judeţului Hunedoara, afirmând că Râul Alb este ultima vale conservată aproape perfect pentru că oricând putem să arătăm cel puţin 20 de văi la fel de frumoase şi bine conservate asupra cărora nu planează nicio ameninţare, aşa cum încearcă apocaliptic, dar fără argumente juridice sau tehnice, să demonstreze petiţionarii” (doc.3). O altă dovadă a faptului că acestor falşi ecologişti li s-a comunicat în mod oficial că proiectele de la Râul Alb au respectat condiţiile impuse de normele de mediu este şi articolul publicat în ziarul România Liberă, din data de 25.04.2015, în care am fost intervievaţi eu, Dejeu Călin şi oficiali din cadrul Ministerului Mediului. Acolo sunt toate punctele de vedere, nu ca în presa ONG-istă care prezintă, exclusiv, doar părerea lor. Concluzia? „O microhidrocentrală nu are în mod normal efecte negative asupra albiei unui râu. Acestea pot să apară doar în cazul în care între turbină şi captare debitul de apă rămas este mai mic decât debitul salubru de scurgere a apelor. În cazul microhidrocentralelor de la Râul Alb, această condiţie este impusă, explică oficialii instituţiei într-un răspuns transmis României Libere” (art.3).

Împotriva legii şi a ordinii constituţionale

La Râul Alb, provocatorii au acţionat la comandă, cu dublă măsură, împotriva legilor şi a ordinii constituţionale. Dacă ar fi fost cu bună-credinţă preocupaţi de problemele naturii, nu puteau să ignore determinarea Uniunii Europene în ce priveşte măsurile de protejare a mediului, care se fac în paralel cu promovarea şi susţinerea dezvoltării durabile. Se ştie că România şi-a luat angajamentul pentru promovarea, susţinerea financiară şi majorarea energiilor alternative, stabilindu-se că energiile regenerabile reprezintă o prioritate, iar microhidrocentralele intră în această categorie. Acesta este motivul pentru care ne-am aliniat legislaţia ca ţară la noile cerinţe internaţionale privind protejarea mediului. Astfel, în legea Apelor Române, nr.107/1996, art. 29 (1), modificată prin OUG 78/ 2017, se arată fără dubiu că: „Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administraţia Naţională Apele Române sunt de "utilitate publică şi interes naţional”. În contractele nr. 14M şi 15M / 2012, pe care societatea noastră le-a încheiat cu Administraţia Bazinală a Apelor Mureş pentru construcţia celor două microhidrocentrale de pe Râul Alb, este prevăzut: art. 4(1): ,,Bunul imobil închiriat este dat în folosinţă locatorului în scopul realizării activităţilor conexe legate de valorificarea apelor, respectiv înfiinţarea şi exploatarea microhidrocentralelor, investiţii de utilitate publică, în condiţiile prezentului contract, precum şi în conformitate cu prevederile legale specifice în vigoare” (doc.4). De aceea, acţiunile îndreptate împotriva proiectelor de la Râul Alb nu pot fi legitime! Noi am avut toate avizele şi autorizaţiile obţinute în mod legal, iar proiectele s-au făcut pe baza unor studii de specialitate, prin care s-a demonstrat că aceste investiţii nu produc un impact negativ asupra mediului. Pentru obţinerea avizelor am întocmit şi am depus la APM Hunedoara studiul de evaluare adecvată, cu nr. 5664/ 10.07.2013, în vederea obţinerii Avizului Natură 2000, pentru obiectivul construire şi exploatare MHC pe Râul Alb, în urma căruia s-a eliberat Decizia Etapei de Încadrare. În acest studiu se specifică explicit că aria naturală nu este afectată ca urmare a implementării proiectului: „În consecinţă, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu este afectată decât la nivel foarte scăzut ca urmare a implementării proiectului”.

Aşadar, descinderile pretinșilor ecologiști de pe Râul Alb nu au fost „o documentare”, ci un comando format din mercenarii grupării „haştagiste” de la Cluj, cu misiunea precisă de a stopa prin orice mijloace proiectele noastre de pe Râul Alb. În episoadele următoare o să vedeți cum a fost deturnat #Activismul, la noi, în mega afacere de tip clienterar.